Armenia este pregătită să recunoască enclava Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului, dacă autorităţile de la Baku se angajează să garanteze securitatea populaţiei de etnie armeană din această regiune montană.
Informația este confirmată de mai multe surse. Potrivit agenției ruse TASS, chiar premierul armean Nikol Paşinian ar fi făcut această declarație.
Nagorno-Karabah a fost o sursă de conflict între cele două ţări vecine din Caucazul de Sud încă din anii de dinaintea dezmembrării URSS, în 1991. Acolo se dau lupte între etnicii armeni creştini şi azerii musulmani (din familia naţiunilor turcice) de mai bine de un secol.
În 2020, Azerbaidjanul a cucerit zonele controlate de etnicii armeni în enclavă şi în jurul ei. De atunci, Baku a închis periodic singura rută de acces care leagă Nagorno-Karabah de Armenia, pe care enclava se bazează pentru sprijin financiar şi militar.
„Cei 86.600 de kilometri pătraţi ai teritoriului azer includ şi Nagorno-Karabah”, a declarat Paşinian în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit canalului de telegram rusesc „Ostorojno, Novosti!” („Atenţie, ştiri!”).
„Dacă ne-am înţelege corect, Armenia va recunoaşte integritatea teritorială a Azerbaidjanului în graniţele stabilite, iar Baku – integritatea teritorială a Armeniei pe cei 29.800 km2”, a afirmat şeful Executivului armean.
Mass-media rusă îl citează pe Paşinian spunând că este gata să facă asta – să accepte frontierele Azerbaidjanului recunoscute pe plan internaţional – dacă Baku se angajează să asigure drepturile etnicilor armeni din Nagorno-Karabah.
El a adăugat că problema ar trebui să facă obiectul unor negocieri între cele două ţări.
„Armenia rămâne ataşată agendei de pace în regiune.Şi sperăm că, într-un viitor apropiat, vom ajunge la un acord asupra textului tratatului de pace şi îl vom putea semna”, a declarat Paşinian.
În acelaşi timp, Armenia a avertizat luni, 22 mai, că va părăsi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, dacă va ajunge la concluzia că aceasta este o structură „incompetentă”.
„Dacă Armenia va lua decizia de a părăsi OTSC, aceasta se va întâmpla după ce Erevanul se va asigura că OTSC a părăsit Armenia” – Nikol Paşinian
Iar asta s-ar putea întâmpla „dacă OTSC ar deveni o organizaţie incompetentă”, a subliniat premierul armean. „Atunci ne vom rezolva singuri problemele de securitate”, a adăugat el.
În context, Pașinian a evocat solicitările Erevanului de a trimite o misiune de monitorizare a OTSC în regiune, care au rămas fără răspuns. Mai mult, din cauza apartenenţei la această organizaţie, Armenia nu a putut să cumpere arme din ţări din afara blocului.
„Credeţi că alte ţări nu ne-au făcut propuneri pentru a cumpăra arme şi echipamente militare? Am avut această posibilitate, dar ea a fost închisă, în principal din cauza apartenenţei Armeniei la OTSC” – Nikol Pașinian
În luna ianuarie a acestui an, Armenia a anunţat că nu va găzdui exerciţiile militare „Frăţie indestructibilă 2023” ale OTSC, în pofida anunţurilor anterioare ale Rusiei.
Reamintim că, în noiembrie, Paşinian a refuzat să semneze declaraţia finală a summitului OTSC din cauza lipsei de sprijin din partea Riusiei în timpul conflictului cu Azerbaidjanul (toamna lui 2020), inclusiv a incursiunilor trupelor azere în teritoriul armean.